Tipologia Patru Individualistul

Tipul sensibil, retras: dramatic, egocentric si temperamental

Mama mea – o femeie frumoasa, cu inclinatii artistice, consumata de o tumultoasa viata interioara, lasand senzatia ca apartine unei alte lumi… Asa este si asa mi-o amintesc pe mama mea dintotdeauna…

Mama si-a petrecut intreaga viata ascunsa in povestea ei, poveste in care noi, cei apropiati, nu am fost inclusi niciodata. De-a lungul anilor am reusit sa adun crampeie din aceasta poveste care a tinut-o pe mama atat de departe, atat de neimplinita, de singura, de neinteleasa…

In prima ei tinerete, mama a fost croitoreasa „de lux” – probabil asa se spunea in acea perioada, undeva prin anii `50. Bunicul meu a trebuit sa vanda o frumusete de cal ca sa ii poata cumpara masina de cusut cea mai performanta – Singer, si totusi mama nu s-a bucurat cu adevarat de gestul lui, sacrificarea animalului drag i-a lasat un gol si o tristete pe care a purtat-o in suflet pentru mult timp.

In acea perioada a trait prima si cea mai intensa poveste de dragoste, care a facut-o sa fuga de acasa cu barbatul iubit, impotriva vointei parintilor. El a plecat in armata iar ea a ramas sa il astepte, pana cand parintii au cautat-o si au reusit sa o convinga sa se intoarca acasa. Povestea lor de iubire s-a incheiat brusc si dureros, iar mama a trait convinsa ca acea relatie a fost singura in care ar fi putut sa fie fericita. Cateodata mi se parea ca inca il mai iubeste pe acel barbat, iar ea nu a ascuns faptul ca nu si-a iertat niciodata parintii si ca ii considera responsabili pentru viata ei nefericita.

Mama a avut o voce extraordinar de frumoasa. In copilarie o ascultam cantand romante in care punea toata intensitatea trairilor ei profunde, si imi amitesc ca intotdeauna cantecul se sfarsea cand ea nu isi mai putea tine lacrimile in frau. Atunci i se vedea acea suferinta in priviri, atunci se retragea si mai adanc in lumea ei, iar eu ma intristam odata cu ea si tot ce imi doream era sa o aduc inapoi, alaturi de mine.

Si-a dorit o cariera artistica, insa parintii ei nu au stiut cum sa o indrume in directia potrivita si inca odata mama a simtit ca nu este inteleasa si apreciata la adevarata ei valoare. A adunat inca un regret, inca un vis neimplinit, inca un repros pe care avea sa-l faca parintilor ei de-a lungul intregii vieti.

Chiar daca a fost copilul unic, dorit si inconjurat cu grija si iubire, ea s-a simtit straina de aceste sentimente. Poate fiindca tatal ei a fost pe front, iar ea si-a petrecut primii ani din viata fara sa-l cunoasca. Legatura fireasca dintre ea si parintii ei a fost inlocuita de instrainare, singuratate si tristete, trairi la care nu a mai avut puterea sa renunte nici dupa ce eu am aparut pe lume.

Aceasta este pe scurt povestea a carui talc m-am straduit sa il inteleg ani si ani de-a randul si datorita careia am devenit ceea ce sunt astazi: un cautator de lumina, iubire si sens. Multumesc, Mama!

MODELUL COMPORTAMENTAL

Semnalul de alarma – Folosirea imaginatiei pentru a intensifica trairile

Aleg sa isi hraneasca anumite sentimente si nu isi permit sa traiasca in prezent, intr-un mod spontan. Oricare ar fi sentimentul ales, tipul Patru il intensifica pentru a-si accentua simtul de sine. De exemplu, aleg sa asculte piese muzicale care declanseaza puternice asocieri emotionale – cum ar fi amintirea unei foste iubiri – si le asculta incontinuu, pentru a mentine vechile sentimente sau macar o stare de emotie intensa. Toate acestea duc la obiceiul autodistructiv de a trai in propria imaginatie mai degraba, decat in realitate.

Rolul social – Specialul

Persoanele din acest tip insista sa fie unice, plecand de la ideea ca sunt foarte diferiti fata de ceilalti. Starile lor de spirit sunt de obicei in contrast cu atmosfera din jur: daca ceilalti sunt fericiti, se simt tristi… astfel, rolul social este cel al „neintegratului misterios”.

Cu cat insista sa fie diferiti, cu atat se izoleaza mai mult, privandu-se de potentialele surse de satisfactie. Dorinta de a fi „ei insisi” ii face sa creada ca legile si asteptarile vietii de rand nu li se aplica. Se simt grandios in interiorul lor, imaginandu-si ca, datorita marelui lor talent nedescoperit, ar trebui sa fie mai bine tratati decat oamenii de rand. Vor sa fie liberi sa-si urmeze starea de spirit si imaginatia oricand ar avea chef.

Invidia si comparatiile negative

Invidia ii determina sa ii vada pe toti ceilalti ca fiind normali, spontani, fericiti, necomplexati – tot ceea ce persoanele din Tipul Patru considera ca le lipseste. De obicei isi mascheaza invidia cu o atitudine rece si distanta.

Datorita tendintei de a-si imagina reactiile altora fara sa verifice care sunt in realitate, ajung la comparatii si la sentimente negative. Se simt dezamagiti de ei insisi si proiecteaza aceasta dezamagire asupra altora, anticipeaza ca ceilalti au pareri negative despre ei, chiar daca in realitate sunt indragiti si apreciati. Isi petrec multe ore prinsi in fantezii melancolice simtindu-se vulnerabili, raniti si neintelesi adesea pe nedrept.

Hipersensibilitatea

Reveriile continue, egocentrismul si comparatiile negative ii indeparteaza de realitate si le aplifica instabilitatea sentimentala. Reactioneaza cu furie, dispret si „sentimente ranite” la orice remarca despre comportamentul lor. Vor multa atentie si sustinere, dar au dificultati sa le accepte atunci cand le sunt oferite.

In acest context mental sunt extrem de necooperanti si dispretuitori, trasaturi care nu au mari sanse de a atrage prieteni sau relatii. Nu constientizeaza prea des ca hipersensibilitatea lor este un lucru negtiv sau problematic.

Egocentrismul si narcisismul

Stangacia sociala si metodele subtile de a atrage atentia sunt semne de narcisism care poate duce Tipul Patru la complexe adanci si periculoase.

Devin atat de fixati pe sentimentele lor fragile incat se simt indreptatiti sa li se ofere sprijin emotional pentru orice nevoie. In acelasi timp sunt opaci la sentimentele celor din jur, vorbesc intr-una despre fiecare detaliu al vietii lor dar sunt neinteresati de probleme altora – propria suferinta e o povara suficienta.

In tendinta lor de a avea stari de spirit negative isi expun sentimentele ranite pentru a obtine simpatie. Se simt mereu dezavantajati de viata, de familie, de toata lumea. Li se pare ca nimeni nu le da ce li se cuvine, ca nimeni nu baga de seama starea lor speciala, nevoile lor si suferinta lor. Nimeni nu le intelege profunzimea, maturitatea si sensibilitatea. Prin urmare tind sa se scufunde autocompatimire, fapt care le intensifica teama de a nu reusi sa-si refaca viata. In felul acesta se desprind de realitate si le este din ce in ce mai greu sa comunice cu cei din jur, sa ceara pareri sau ajutor.

A „avea probleme” si a fi temperamental

Tipul Patru devine atasat de situatiile problemetice, de starea de a avea probleme, chiar daca asta le provoaca o continua stare de suferinta. Probabil ca nici macar ei nu stiu care este exact problema, avand in vedere ca starile negative ii cuprind ca din senin. Aceasta imagine a lor de „nevoiasi emotional” isi doresc sa atraga atentia cuiva care sa intruchipeze salvatorul mult dorit, cineva care sa se ocupe de tot ce presupune latura practica a vietii.

Persoanele din Tipul Patru ii indeparteaza pe cei din jur cu furtunile lor emotionale si cu firea lor inchisa. Cu toate acestea se asteapta sa obtina atentie, dragoste si apreciere tocmai prin astfel de comportamente, isi creeaza propriul lor set de reguli si asteapta ca ceilalti sa umble ca pe coji de ou in jurul lor.

Insistenta lor teatrala de a fi singuri este in sine o invitatie de a fi bagati in seama si rasfatati. Spera in secret ca cineva ii va urma in labirintul singuratatii lor.

VALORIFICAREA PUNCTELOR FORTE

Datorita conexiunii lor puternice cu proprile stari interioare, sentimente si impulsuri, sunt foarte intuitivi, ceea ce le hraneste creativitatea si regasirea de sine.

Creativitatea Tipului Patru este speciala, il reprezinta profund. Tocmai de aceea majoritatea dramaturgilor, poetilor si romancierilor se incadreaza in Tipul Patru. Isi impartasesc adancurile sufletului, descoperind cu usurare ca propria natura nu este cu nimic diferita de a altora.

Ei pot sa se implice in lumea reala prin activitati semnificative, dincolo de propriile reactii subiective. Se pot autodisciplina si depun eforturi consecvente de a participa cu ceva concret la lumea inconjuratoare. Nu mai sunt exclusii distantati care asteapta sa fie remarcati, ci participa activ la viata prin munca lor si prin capacitatea de a relationa cu cei din jur.

Elemente practice caure ajuta tipul Trei sa se transforme

Tipul Patru devine sanatos atunci cand este sincer cu sine, isi cunoaste si accepta toate sentimentele, contradictiile si conflictele emotionale fara a le nega sau masca. Nu se tem sa se priveasca asa cum sunt. Aceasta capacitate le da o rezistenta in fata greutatilor vietii, fiindu-le mai usor sa treaca prin experiente dureroase care probabil ar fi putut fi coplesitoare.

In procesul transformarii, renunta la perceptia de sine – aceea ca sunt dezavantajati si ca le lipseste ceva ce toti au din belsug. Isi dau seama ca nu e nimic in neregula cu ei, prin urmare nu au nevoie de cineva care sa ii salveze.

Nu mai simt nevoia sa fie diferiti si se simt recunoscatori pentru toate suferintele pe care le-au indurat, pentru ca astfel au devenit ceea ce sunt in prezent.

Viata nu mai este o povara greu de indurat. Odata eliberati de frica lor si de capcana emotiilor confuze, pot aprofunda legatura cu realitatea si natura ei mereu schimbatoare, pot fi inspirati si pot simti darurile si bucuriile vietii.

Pin It